Este ora 0123. Eu stau acum si ma tot gandesc ce sa fac. Imi este somn, as putea sa ma culc, dar nu am s-o fac. Nu am sa ma culc pentru ca nu ma simt bine, complet, multumit. Eu daca as fi citit asa ceva: „Vai, ce sa zic! Asa-i viata, nu te simti tot timpu bine”. As fi spus asta pentru ca nu as fi stiut cum se simte. Cuvintele pe care le-am folosit, nu prea sunt suficiente, potrivite... Ma simt ca si cum mintea imi este trasa din doua parti opuse. E o stare destul de chinuitoare. Adica, pur si simplu, simt ca ceva dinauntru trebuie umplut, dar nu stiu ce.
As putea sa ma joc, dar nu cred ca am destula energie sau nu e chiar ora de asa ceva... As putea sa rebootez si sa incerc sa ma uit la sezonu 6 din „That ’70s Show”, dar cu ce folos, m-as simti mai bine? Si cand te uiti la asa ceva, trebuie sa ai mintea mai clara... As putea sa citesc, dar e prea monoton, prea... „Aoleu! Nici nu mai stiu ce vreau! Ce m-ar putea scoate din starea asta? Habar nu am. Nu stiu ce lipseste! De ce e atata dezordine la mine in cap?!”, asta imi trece prin minte.
Am mai avut stari asemanatoare, tot la ore relativ tarzii si atunci erau mai slabe si treceau mai repede. Am avut ceva asemanator si in timpul zilei, iar atunci ascultam anumite melodii si imi trecea. Acum e ca si cum simt lipsa directa a muzicii. Inainte, cand ascultam o melodie buna, eram mai vioi, acum mi-e dor de astfel de momente.
Ma gandesc ca cea mai clara problema, acum: examenele, scoala, teme... Si ma gandesc daca in vacanta, m-as simti asa. Cred ca starea asta se datoreaza lipsei de conversatie cu alti oameni. In vacanta, nu prea cred ca o sa fie asa grav, dar tot o sa ma plictisesc. Imi imaginez ca snt in vacanta, cateva luni fara responsabilitatea scolii, tot timpu din lume... Ce asa fac in vacanta de m-as simti atat de plictisit? Vrei sa iesi... Bine! Unde? Cum? Cu cine? Si daca nu se raspunde la intrebari? Continui sa contemplezi si te descarci in blog.

...out?

Mood: The Bloodhound Gang - Something Diabolical

Miruna (http://www.wardyworth.blogspot.com) si cu luis_figo m-au facut sa imi imaginez toata chestia asta despre Tokio Hotel.

Eu nu dau vina pe cei de la Tokio Hotel. Adica din cate stim noi, s-ar putea ca ei sa nu fie asa cum ii vedem. Poate ca intreaga lor imagine a fost creata de labelu lor si ei s-au bagat ca stiau ca o sa devina faimosi si bogati. Poate ca inainte sa se fi nascut Tokio Hotel, mergeau ei pe strada intorcandu-se de la sala de net sau de la vreun meci sau... si iau abordat cativa domni imbracati in costume formale si i-au intrebat daca vor sa fie intr-o trupa "rock". Poate ca la concertu lor de deschidere sau cum s-or chema, fara ca ei sa stie, au fost imbracati ca niste homosexuali. Imaginativa ca erati in locu lor in acele momente, dupa ce au fost imbracatisi machiati ca niste tipe platite de label, sa treaca pe langa ei si sa flirteze cu ei convingandu-i ca nu arata ca niste homosexuali. Urca ei pe scena, incep sa dea din gura, sa frece niste instrumente si apar niste oameni platiti sa dea impresia ca le place. Oamenii care nu sunt platiti se intreaba de ce s-au strans oamenii aia acolo si vin si ei sa asculte si se formeaza in subconstient urmatoarea idee: "Bah, da io de ce sa nu fiu bou-vagon/vaca cu cabina si sa nu imi placa poluarea asta fonica?". Beeaam, milioane de dolari pentru label.
Probabil ca pana la urma cei de la Tokio Hotel si-au dat seama cat homosexual par, dar n-au renuntat la imagine pentru ca sunt bogati, au fani care sunt dispusi sa mearga pana la capat... Singurul lucru care le lipseste este demnitatea. Cine stie? Poate ca labelu a incercat cu mai multi tipi si poate ca majoritatea si-au pastrat demnitatea.
Si asa din om in om, acesti baieti heterosexuali devin iubiti si idolatrizati de oameni care se prefac ca nu stiu ca ei nu sunt heterisexuali. Daca tot ce am spus este adevarat atunci fanii Tokio Hotel stiu in subsonstient, ca trupa este formata din homosexuali si ei gresesc! Daca am jignit pe cineva, get over it! It was fun imagining this.

Mood: Fatboy Slim - they just strut what the fuck. Miruna m-a mai facut sa ascult din nou...

Relatile interumane ma inspira, ma relaxeazasi ma fac sa gandesc mai profund parca.
M-am gandit sa imi pun scopurile in ordine.
1. Note bune – fara note bune, fara un invatamant, este foarte greu sa iti gasesti o slujba buna.
2. Cred ca stiti cu totii...
3. Gaming! – de cand eram mic, ma duceam cu Laura la o vecina de varsta ei si ma jcam „Age of Empires I”. Si ce ma distram!
Vreau sa recunosc ca gamingul este o parte din mine. Orice asa face, tot ma voi juca jocuri, pentru ca imi place si, pur si simplu, pentur ca simt o nevoie sa joc si sa devin mai bun, sa fiu bun la toate jocurile!
4. Sa intru in forma, sa imi dau seama ce trebuie sa mananc si ce nu - asta se cam leaga de a doua...

Prima fiind prima, trebuie sa ma gandesc cum sa fac sa nu mai fiu stresat, si sa pun umaru la treaba. Sa incep e partea cea mai grea... Si cred sincer ca la romana e cel mai nasol. Cand ma uit la subiecte pur si simplu imi piere tot chefu. „Redacteaza o scrisoare... in care sa descri peisajul unei dimineti de vara” – acum e iarna, un frig nasol fara zapada, presiuni tot timpu si ei vor sa ma gandesc acum la vara...
In fiecare zi ma gandesc la variantele la romana. Si ma fac sa ma gandesc la cat de mult urasc eu Invatamantul romanesc.

Mood: Los Embecilos - I Hate Romania

Tocmai m-am uitat la un film de tip comedie romantica. A fost un film bun. Eu fiind cum sunt, imi plac filmemele de acest tip si ma afecteaza, in sensul ca invat ceva.
Cand esti intre ciocan si nicovala, tot ce spui tu, spui ca sa nu patesti tuceva, chiar daca ai putea rani pe altcineva. Din cate stiu eu, chestia asta ar putea fi valabila doar la barbati. Lucururile astea pe care le spui, le spui aproape involuntar, aici apare problema mea, adica ce vreau sa invat: ce te opreste sa spui lucruri care ranesc pe cei din jr, doar ca sa te protejezi pe tine insuti? Cred ca stiu, dar nu sunt sigur. Any opinions?

Mai avem in jur de patru luni pana se termina nebunia asta. Acm, cand ma gandesc la patru luni, ma iau niste sentimente de anxietate. Nu ma gandesc la cat inseamna, mult sau putin, ma gandesc la cum o sa fie ultima saptaman: „Cum se faceau exercitiile alea cu module?”, „Care era definitia blestematei de balade?”, „Cum il cheama pe acel urmas al lui Bogdan, care s-a catolicizat?” Atunci chiar va fi nebunie.
Dar, probabil, in exterior, eu voi parea mai calm ca niciodata si o sa fiu, pentru ca voi sti ca peste o saptamana, toata clasa a opta cu toate supararile ei, va fi de domeniul istoriei („trecutului” ar fi fost un cliseu). Dar ganditiva cum veti fi peste patru luni, inainte si dupa examen.
Eu ,cel putin, ma simt mai relaxat dupa ce m-am gandit. Voi?

Mood: Sneaker Pimps – Low Five